Chestionar

Ce părere aveți despre noul site al orasului?

foarte buna
buna
nu prea buna
e loc de mai bine

HOROSCOP

Horoscop

CURS VALUTAR

Curs valutar

Camera de supraveghere

Pentru vizualizare dați click pe imaginea de mai jos, se acceseaza doar cu browserul INTERNET EXPLORER. Vă va aparea pe ecran cerinta de autentificare, numele de utilizator este: public iar parola este: public

Webcam
Inchide

Trimite unui prieten

Monografia Oraşului Ardud

Exportă PDF - Monografia Oraşului Ardud Tipăreşte pagina - Monografia Oraşului Ardud Trimite unui prieten - Monografia Oraşului Ardud

1. Aşezarea geografică a oraşului, limite şi vecini


Oraşul Ardud este situat în partea sud-estică a judeţului Satu Mare la o distanţă de 18 km şi 14 km în linie dreaptă de Piemontul Codrului, între paralele 48o36"-47o63" şi meridianele 22o55'-22o88' longitudine estică .
Între aceste limite, oraşul Ardud are o suprafaţă de 14000 ha, cu o populaţie de 7200 locuitori. Din punct de vedere administrativ în componenţa oraşului intră Mădăras, iar localităţile aparţinătoare sunt: Baba Novac, Gerăuşa, Sărătura şi Ardud Vii. Mădărasul, Baba Novac, şi Gerăuşa sunt situate în zona de câmpie, Sărătura şi Ardud Vii fiind aşezate în zona colinară, iar oraşul Ardud se află chiar în zona de trecere de la câmpie la deal, la o altitudine de 140 m faţă de nivelul mării .

 

2. Unităţi şi tipuri genetice de relief


Din punct de vedere geologic, perimetrul Ardudului se află situat între două zone diferite: „Culmea Codrului" cu dealurile piemontane care se prelungesc până la Ardud şi „Câmpia Someşului" care constituie a doua formă geomorfologică a acestui întins teritoriu. Culmea Codrului (Vârful Codrului, în denumire locală, cota 575 m faţă de nivelul mării) face parte din relieful de măguri ce reprezintă resturi ale munţilor cristalini scufundaţi în formaţiunile terţiare, face parte din al doilea şir de măguri şi şisturi cristaline sericitoase şi apare ca un horst uriaş de orientare nord sudică, în prelungire cu dealuri piemontane care se prelungesc din „Culmea Codrului" până la câmpie şi sunt formate dintr-o intercalaţie de nisipuri, pietrişuri, argile şi marne . Dacă până acum nu se ştia de bogăţiile subsolului din perimetrul oraşului Ardud, vom face o scurtă incursiune în tainele adâncurilor, prezentând rezultatele unor intreprinderi de cercetări arheologice şi geofizice. Pe teritoriul oraşului Ardud s-au executat o serie de foraje de medie şi mare adâncime de către intreprinderile specializate înainte de 1989 cum a fost Intreprinderea de Prospecţiuni, Explorări şi Cercetări Geologice Maramureş, Brigada Silvania şi Intreprinderea de foraj şi lucrări geologice speciale din Bucureşti. Aceasta din urmă a executat un foraj de mare adâncime în perimetrul Ardudului unde a interceptat un zăcământ de petrol (foraj nefinalizat din cauza condiţiilor geologice). Forajele executate de I.P.E.G. Maramureş au interceptat mai multe straturi de cărbune care mirează (se întind) de la mina Sărmăşag spre Ardud şi mai departe pe sub Someş, ajungând până la Halmeu, iar a doua ramură pe la Livada şi stingându-se în Zona Negreşti-Oaş. Unele di straturile de cărbune care traversează subsolul Ardudului sunt exploatabile, adică având grosimi rentabile din punct de vedere economic. Trebuie ştiut că în subsolul oraşului Ardud se găseşte apă termală la adâncimi între 500 şi 1500 m. Din analizele chimice efectuate s-a constatat că este similară cu apa termală de la Tăşnad, Acâş şi Oradea, având aceeaşi temperatură şi presiune în zăcământ, precum şi aceleaşi efecte terapeutice care aşteaptă ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat să fie exploatate în folosul comunităţii.
În urma cercetărilor extinse de la „Mina Ilba" spre Băiţa de sub Codru şi în falia majoră care traversează Codru (Vârful Codrului) de la Odeşti între satele Cuţa şi Hodişa şi care au pus în evidenţă zăcăminte de minereuri neferoase şi rare care migrează prin faliile din scoarţa terestră de la Băiţa de sub Codru Odeşti ajungând până în subsolul dealurilor din împrejurimile Ardudului, proiect de cercetare nefinalizat din cauza lipsei de fonduri după 1989. Tot în dealurile Codrului există un important zăcământ de talc care a fost exploatat în perioada Imperiului Austro-Ungar (transportat cu căruţele până la gara din Ardud şi în continuare cu trenul până la Budapesta şi Viena). În subsolul dealurilor Codrului şi respectiv a Ardudului, având în vedere că aici au existat un fund de mare există o cantitate enormă de nisip foarte fin pietrificat care a fost exploatat în vechime la Solduba, unde a existat o făbricuţă de sticlă (mică) cum a fost şi cea de la Poiana Codrului. Datorită faptului că în subsolul dealurilor există o cantitate enormă de materie primă pentru fabricarea sticlei, în satele codrene au fost proiectate mari fabrici de sticlă care au ajuns să fie aprobate şi urmau să se construiască înainte de anul 1989, dar care au rămas în faza de proiect din cauza lipsei de fonduri după revoluţia din 1989. În subsolul zonei Ardud e posibil să existe şi alte forme de zăcăminte care într-un viitor apropiat sau îndepărtat, cu ajutorul tehnici avansate ar putea fi cercetate şi chiar puse în valoare în folosul comunităţii şi de ce nu a întregii ţări (şi a generaţiilor următoare). Nu trebuie să uităm că în împrejurimile Ardudului, în Evul Mediu, a existat o pădure uriaşă din specia cereto-gorunetele (QUERCETUM PETREAS CERRIS) , consemnată pe la 1600 în urbariul porcilor de ghindă în lucrarea „Iobăgia în Transilvania" şi din care a mai rămas în picioare o parte din pădurea GYOARMOAT. Dar să revenim la partea de câmpie a oraşului Ardud, care în aparenţă, are aspectul unui şes întins cu relief şters caracteristic zonelor de acumulare din cursul inferior al apelor. Relieful actual al şesului a început să se contureze abia la finele terţiarului, odată cu retragerea apelor Mării Panonice. Formele geomorfologice descrise au luat naştere într-un golf al Mării Panonice, în mijlocul căreia se localizează şi teritoriul oraşului Ardud. Câmpia Panonică s-a scufundat în blocuri, un asemenea bloc fiind golful pe care s-a format Câmpia Someşului, boc limitat de mai multe falii. În urma scufundării, râurile curgând pe pantă mare, au aşternut în apropierea Munţilor Codrului un strat de bolovăniş şi pietriş care scădea în mărime pe măsura depărtării spre apus. Pe la începutul Cuaternarului s-au produs îngrămădiri de nisip care au fost răscolite de vânturi şi în parte transformate în dune nisipoase (dealuri). În urma retragerii apelor mării a rămas la suprafaţa scoarţei terestre un mâl fin, care a fost ridicat de vânturi şi depus sub fromă de LOESS şi sub formă de lut colorat (de obicei lut roşu) în zona de bordură a câmpiei şi chiar în interiorul ei. Începând din cuartenar, reţeaua hidrografică care a constituit principalul factor morfogenetic a suferit continue schimbări. Din cauza pantelor mici ale terenului, râurile au avut un pronunţat caracter divagant, ceea ce explică şi numeroasele meandre şi braţe vechi ale Someşului. Din punct de vedere geologic, straturile petrografice grupate pe formaţiuni geologice sunt următoarele: a). Straturile pleistocene sunt cele mai adânci cu predominarea pietrişurilor, mai puţin nicipuri cu pietriş, având o grosime de 160-170 metri; b). Aluviunile nisipoase-lutoase şi luto-nisipoase sunt depuneri mai recente compuse din mâl fin şi nisip mai grosier. Straturile suprapuse sunt foarte variabile şi de multe ori au şi conţinut de carbonat de calciu (relativ puţin). Compoziţia petrografică variabilă determină şi caracterul rocilor mamă, care pe diferite forme ale mezoreliefului se prezintă astfel: Câmpia din zona Someşului are nisipuri, nisipuri mâloase, mâl şi pietrişuri. Toate acestea au un caracter comun, conţin mai mult sau mai puţin carbonat de calciu, fapt ce le deosebeşte de aluviunile vechi care nu conţin acest element. Pe câmpie - formele depresionare întinse - au ca rocă-mamă argilele grele pe seama cărora au evoluat lăcoviştele favorizate de impermeabilitatea rocii mamă. Datorită vegetaţiei arborescente care acoperea până nu de mult suprafeţele mai ridicate, s-au format soluri podzolice

 

SISTEMUL NATIONAL ELECTRONIC de PLATA ONLINE

Sistemul National Electronic de Plata Online

M.A.D.R.

M.A.D.R.

RADIO ARDUD

Vocea Cetatii

Programare ONLINE- Permise/Inmatriculari

Programari ONLINE

DOROTHEA FLEISS & EAST WEST RESIDENCY ARDUD TRANSILVANIA

DFEWA

MITA SI VOTUL ILEGAL

Alegeri 2012

VREMEA

Vremea